sâmbătă, 27 noiembrie 2010

Eu, Doamne nu stiu




















Eu, Doamne, nu ştiu dacă şi-alte cărări mai duc la Cer vreodată,
dar ştiu pe-aceea ce de veacuri e calea Ta adevărată.

Eu nu ştiu dacă şi-alte case sunt de-ale Tale, cum le spune,
dar ştiu pe-aceea ce de veacuri e Casa Ta de rugăciune.

Eu nu ştiu dacă cei ce altfel mărturisesc, şi cred, şi-nvaţă
vor mai ajunge şi în ce fel să vadă veşnica viaţă,

Dar ştiu că cei ce-nvăţătura de la-nceput o ţin întruna,
făgăduinţa mântuirii deplin o au pe totdeauna.

Şi dacă nu ştiu celelalte cărări ce duc la Cer vreodată,
eu vreau mereu să merg pe-aceea ce-o ştiu că este-adevărată.

Şi dacă nu ştiu alte case de-a-Tale, chiar dacă le spune,
eu nu mă las de-aceea care
e Casa Ta de rugăciune.

Traian Dorz
______________

joi, 18 noiembrie 2010

Incursiune in eu, tu, noi, fiecare



Privind la tumultul vietii la agitatia nesfarsita, la goana dupa nimic si la alergarea spre nicaieri, ma cuprinde un sentiment de neimplinire de gol de lipsa, de nevoie de ceva..
Zilnic sunt martorul unei furtuni sociale, unei lupte fara sfarsit , o batalie care a inceput nicicand si care pare ca se va termina niciodata.
Dimineti trase la indigo,zile fara motiv, seri monotone, superficialitate, lipsa de vointa lipsa de sens, acelasi scenariu scris de nimeni in care joc fara sa fi vrut vreodata un rol pe care nu l-am dorit dar nimeni nu se ofera sa facem schimb de planuri
In acest rol ma zbat , plictisit fiind de aceasi replica despre griji, bani, dragoste, tradare, fum, depresie, clipe de fericire , jefuite insa rapid de timpuri gri , ceata, deziluzie, neincredere , tristete, durere
Caut scop, caut sens..ce este scopul? ..glumesti, scop in jungla? scop intr-un univers haotic? sens in non-sens? randuiala in neoranduiala?..ce nebunie, ar trebui sa revi la realitate, ai devenit paranoic..totusi, sa fim o specie bolnava de paranoia sa fim o specie de schizofrenici ..sau ceva din interiorul nostru ne cheama la sens , ne cheama la realitate dat fiind faptul ca traim in iluzie, ne-a fost dat sa traim intr-un spatiu ciudat care ne creeaza probleme psihice? Cine ne-a pus pe noi in acest spatiu? Ce fel de accident cosmic ne-a trimis direct intr-un loc fara sens care a inceput ,”nu stiu” si se va termina , “vom vedea”?
Imi vine sa rad sau sa plang sau sa cuget sau sa fiu nepasator sau…ce rost au toate?
Am o carte neagra acasa , de la bunica..ea citea mereu din ea…ma intreb, de ce sa citesti mereu din aceeasi carte? E mult mai interesant si constructiv sa citesti diferite carti.o iau, e groasa, uzata..o rasfoiesc..are un scris marunt ..ma opresc la o anumita pagina..imi arunc ochii fugitiv peste scris dar nu captez decat cuvinte raslete fara a lega vre-o propozitie..ma opresc la ultimul verset de pe acea pagina ..scrie “Pentru că de la El şi prin El şi întru El sunt toate. A Lui să fie mărirea în veci. Amin! (Romani 11:36)

Cine este acest “El”? acest “El” ne-a trimis pe noi aici? Acest “El” ne-a harazit nonsensul pe care-l traim?..rasfoiesc fara regularitate Cartea…ma opresc din nou la o pagina… imi arunc ochii …citesc “Cuvântul era Lumina cea adevărată care luminează pe tot omul, care vine în lume. . În lume era şi lumea prin El s-a făcut, dar lumea nu L-a cunoscut. . Întru ale Sale a venit, dar ai Săi nu L-au primit. . Şi celor câţi L-au primit, care cred în numele Lui, le-a dat putere ca să se facă fii ai lui Dumnezeu, (Ioan 1:9-12)

Cuvantul? cine este acest Cuvant? Aha..deci El este responsabil pentru ca noi suntem azi aici… ne cere sa-l primim? Sa credem in El , sa devenim copiii ai Lui…sunt nedumerit, ..rasfoiesc in continuare..ma opresc..citesc “Căci Dumnezeu aşa a iubit lumea, încât pe Fiul Său Cel Unul-Născut L-a dat ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică. (Ioan 3:16)

A iubit lumea? Cine poate iubi o lume fara sens ..fara reguli..fara tinta..haotica, salbatica..
Rasfoiesc...dau la ultima pagina , citesc “Fericiţi cei ce spală veşmintele lor ca să aibă stăpânire peste pomul vieţii şi prin porţi să intre în cetate! . Afară câinii şi vrăjitorii şi desfrânaţii şi ucigaşii şi închinătorii de idoli şi toţi cei ce lucrează şi iubesc minciuna! “(Apoc.22:14-15)

Acest individ pare diferit , pare a avea un plan, un loc, pare a fi contra valului, pare ca-l intereseaza sensul, randuiala, linistea, bucuria…peste ce Carte am dat…mai citesc un verset si gata….ma opresc din rasfoit ..imi tintesc ochii pe un verset la intamplare.. si citesc “Veniţi la Mine toţi cei osteniţi şi împovăraţi şi Eu vă voi odihni pe voi. . Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi-vă de la Mine, că sunt blând şi smerit cu inima şi veţi găsi odihnă sufletelor voastre. “Matei 11:28-29)

Acest personaj devine din ce in ce mai interesant si mai atractiv..ma duc sa-L caut sa vedem ce are de spus, sa-I vad solutiile, sa vedem ce raspunsuri imi poate da…ma opresc din scris, trebuie neaparat sa ma intalnesc cu aceasta Persoana… , aceasta Persoana are planuri mari din cate se vede..adevarata poveste continua de acum acasa la acest Om…

duminică, 26 septembrie 2010

Rugaciune catre Domnul Iisus Hristos


Atottiitorule Cuvinte al Tatalui, Insuti fiind desavasit, Iisuse Hristoase, pentru multa milostivirea Ta, nu Te dezlipi de mine, robul Tau, ci odihneste intru mine pururea, Iisuse, Cel ce esti Pastor bun oilor Tale. Nu ma da ispitei sarpelui, nici nu ma lasa in pofta satanei, ca samanta putrejunii este intru mine. Tu, Doamne Dumnezeule, Celui ce ne inchinam, Imparate Sfinte Iisuse Hristoase, pazeste-ma cu lumina cea neintunecata, cu Duhul Tau cel Sfant, cu Care ai sfintit pe ucenicii Tai. Da-mi Doamne si mie, nevrednicului robului Tau, mantuirea Ta in asternutul meu. Lumineaza mintea mea cu lumina intelegerii Sfintei Tale Evangheliei, sufletul meu cu dragostea Crucii Tale, inima mea cu curatia cuvintelor Tale, trupul meu cu patima Ta cea nebiruita, cugetul meu cu smerenia Ta il pazeste, si ma ridica in vreme cuvioasa spre a Ta slavire, ca preaslavit esti cu Cel fara de inceput al Tau Parinte si cu Preasfantul Duh, in veci. Amin

Sunt un om pacatos


Aflandu-se in corabie cu Mantuitorul , apostolii au fost martorii puterii divine si supunerii creatiei in fata Creatorului
In fata mrejelor pline de pesti, Petru nu a putut decat sa isi afirme conditia, sa se simta mic, foarte mic in fata Celui pe care-l numea invatator si sa se considere nevrednic, nevrednicie care-l face sa afirme “Pleaca de la mine Doamne caci sunt om pacatos”(Luca 5:8)

Petru a procedat pe jumatate bine pe jumatate rau, bine pentru ca si-a recunoscut conditia , rau pentru ca i-a cerut lui Iisus sa plece de la el
Dar nadejdea noastra este Hristos, indreptarea noastra se face nu prin alungarea lui Iisus ci prin chemarea Lui in inimile noastre, fara El suntem asemenea unor oi ratacite , Domnul ne spune in Evanghelia dupa Ioan “
Eu sunt viţa, voi sunteţi mlădiţele. Cel ce rămâne întru Mine şi Eu în el, acela aduce roadă multă, căci fără Mine nu puteţi face nimic.
In adevar nadejdea noastra este El, mantuirea noastra este El,

Primul pas pe care trebuie sa-l facem este sa recunoastem “Doamne sunt un om pacatos “ , caci Biblia ne spune “Dacă mărturisim păcatele noastre, El este credincios şi drept, ca să ne ierte păcatele şi să ne curăţească pe noi de toată nedreptatea. (I Ioan 1:9)
Recunoastrea pacatelor este inceputul iertarii, marturisirea lor si fagaduinta renuntarii la o viata lipsita de Domnul este prima treapta pe scara induhovnicirii, a indumnezeirii a refacerii chipului celui dintai dat noua de Tatal ceresc si a transformarii noastre in fii ai invierii si ai vietii vesnice

Iertarea vine prin Hristos, El s-a dat pe Sine jertfa pentru pacatele noastre, ne-a iubit cu o iubire vesnica si ne-a lasat spre hrana spirituala Trupul si Sangele Lui cel Sfant, de care trebuie sa ne apropiem cu vrednicie spre iertarea pacatelor noastre si spre viata de veci

In adevar suntem pacatosi, toti, o zi de ar trai omul pe pamant tot pacatos este caci apostolul Pavel ne spune “Fiindcă toţi au păcătuit şi sunt lipsiţi de slava lui Dumnezeu; (Romani 3:23)

Cu toate acestea Cuvantul Domnului ne asigura ca Hristos ne doreste in turma Lui si ne vrea copiii Lui, copii nascuti din Duhul Sfant si curatiti prin baia nasterii din nou spre viata vesnica dupa cum spune Sfanta Scriptura :” Şi celor câţi L-au primit, care cred în numele Lui, le-a dat putere ca să se facă fii ai lui Dumnezeu, . Care nu din sânge, nici din poftă trupească, nici din poftă bărbătească, ci de la Dumnezeu s-au născut. (Ioan 1:12-13)
Haideti sa ne nastem din Dumnezeu!

sâmbătă, 4 septembrie 2010

PĂCATUL LIPSEI DE RUGĂCIUNE


În umblarea voastră cu Domnul, Dumnezeu vă va înalţa la cel mai înalt nivel îi veti îngădui, iar la acel nivel El va face pentru voi tot ce-i stă în puteri. Insa, din nefericire, limităm de atât de multe ori ceea ce Dumnezeu vrea sa facă în vieţile noastre prin a insista să o facă în felul nostru în loc de a ceda felului Său de a lucra. Dumnezeu ar face pentru noi mult mai mult, însă adeseori suntem prea ocupaţi insistând cu, "în felul acesta vreau sa lucrezi, Doamne!" Impunându-mi felul meu mă lipsesc de lucrul perfect pe care Dumnezeu îl vrea pentru mine, alegând în schimb ceva ce este mai puţin perfect sau chiar ceva imperfect. Astfel lucrarea Lui în viaţa mea este limitată de către respingerea de către mine a felului Său divin de a lucra.

Asa s-a întâmplat cu Israelul. Israelul a fost odata o naţiune guvernată numai de către Dumnezeu. Dar a venit în istoria Israelului momentul în care poporul nu a mai dorit deloc ca Dumnezeu să stapâneasca asupra lui. Au cerut să aibe un rege ca şi toate celelalte naţiuni. În clipa în care au trecut de la teocraţie la monarhie a avut loc un dezastru naţional.
Dumnezeu a acceptat cererile poporului şi i-a poruncit lui Samuel să-l unga pe Saul ca rege. Dumnezeu nu i-a nimicit pe Israeliţi spunând, "M-am saturat de voi!", căci erau încă poporul Lui. În aceste condiţii El a facut tot ceea ce a putut...apoi a rînduit un rege pentru Israel.
Cu toate acestea, Dumnezeu a dorit ca ei să ştie ca a fost supărat de decizia lor. Prin Samuel le-a spus că va trimite ploaie şi tunete asupra grânelor lor. Când ploaia a venit poporul a devenit foarte temător şi i-au zis lui Samuel, profetul lor că, "am pacatuit! Roaga-te lui Dumnezeu ca sa nu murim, fiindca la toate pacatele noastre l-am mai adăugat şi pe acela de a cere un rege".
Samuel a raspuns: "Nu vă temeti. Chiar daca aţi păcătuit încă sunteti poporul lui Dumnezeu. El v-a ales din pricina numelui Său". Dupa aceea a rostit aceste uluitoare cuvinte: "În ce mă priveste pe mine, să mă ferească Dumnezeu să pacatuiesc împotriva Domnului prin a înceta să mă mai rog pentru voi" (1 Sam.12:16-23).

In conformitate cu acest pasaj a nu te ruga este de fapt, un pacat. Iar noi suntem
atât de vinovaţi de acest păcat al lipsei de rugaciune! Gânditi-va cât de jignitor i se pare lui Dumnezeu când nu va rugaţi.
Dumnezeu este Creatorul universului: "Toate lucrurile au fost făcute prin El; şi nimic din ce a fost făcut, n-a fost făcut fără El" (Ioan 1:3). Cel care a creat acest vast univers v-a oferit invitaţia de a veni şi de a-i vorbi şi de a avea părtăşie cu El. El v-a invitat să pătrundeţi în prezenţa Lui şi să-i împartăşiţi orice probleme sau nevoi puteţi avea. Şi totuşi de atât de multe ori noi ignoram această invitaţie.

Închipuiţi-vă că posta de mâine vă va aduce o scrisoare sigilată cu pecetea multicoloră a Preşedintelui Statelor Unite. Deschizând scrisoarea daţi peste o invitaţie oficială la Casa Alba, invitaţie care vă mai informează ca toate cheltuielile au fost acoperite. Ce veti face? O veti arunca-o deoparte? Nu. Fiindca indiferent ca sunteti de acord cu el sau nu, Preşedintele este o persoana importantă. Atunci nu veţi raspunde invitatiei? Ba o veti face-o. La urma urmei chiar dacă mama-soacră v-ar fi invitat să o vizitati i-ati fi raspuns invitatiei!
Daca raspundeti cu bunavoinţă la invitaţia unui om, atunci gândiţi-vă la jignirea care este adusă, când Dumnezeu cel care v-a invitat să veniti şi să aveţi partaşie cu El, este refuzat.
La asta s-ar putea sa raspundeti cu, "pur si simplu nu am timp sa ma rog". Dar, aveti timp ca să priviţi la televizor? Avem timp să facem lucrurile pe care într-adevar dorim sa le facem. De aceea, lui Dumnezeu îi ramâne să presupună ca nu dorim cu adevarat să avem partaşie cu El. Iar aceasta este o presupunere corecta.

Firea noastra pamânteasca respinge rugaciunea fiindca ea este un exerciţiu al spiritului. De aceea obosesc atât de repede în clipa când încerc să mă rog si îi spun, "Doamne, sunt prea somnoros". Firea mea se răzvrăteşte împotriva exerciţiului spiritual al rugaciunii.
Duhul si firea întotdeauna se razboiesc între ele. Ori de câte ori îmi încep exercitiul spiritual, firea mea se razvrateste împotriva lui. Atunci gasesc orice scuza posibila: "Sunt prea suparat ca să mă rog" sau "sunt prea slab ca să mă rog".
De fapt, lipsa de rugaciune împiedica lucrarea lui Dumnezeu. Poate va întrebati, "Nu este Dumnezeu suveran? Nu poate oare sa faca ceea ce vrea? Nu stapâneste El asupra întregului univers? Nu vor fi oare duse la îndeplinire planurile Sale? Atunci, cum poate lipsa de rugaciune sa împiedice lucrarea lui Dumnezeu?"
Este adevarat ca Dumnezeu este suveran. Dar este de asemenea adevarat ca Dumnezeu ne-a creat pe fiecare din noi cu o vointa libera. Avem capacitatea de a alege şi de a actiona nestânjeniti, iar Dumnezeu respecta aceasta. Niciodata nu-si va impune vointa Lui si nici dorintele Sale în vietile voastre. V-a dăruit puterea de a alege şi respectă alegerea voastra.
Dumnezeu a rânduit ca lucrarea Lui pe pamânt sa fie desfasurata sau înaintata prin rugaciune si prin acordul care-l rostim împreuna în rugaciune.

In Psalmi se spune ca natiunea Israelită "l-a întarâtat (în engleza este spus, limitat sau marginit, n.tr.) pe Sfântul lui Israel" (Psalmul 78:41). Astfel un Dumnezeu nelimitat a fost limitat de catre necredinta omului. Ce va împiedica sa va rugati? Necredinta. Astfel puteti efectiv sa limitati lucrarea pe care Dumnezeu vrea sa o faca, prin necredinta pe care o aveti.
Isus a spus ca, "Nu voi m-aţi ales pe Mine; ci Eu v-am ales pe voi; şi v-am rânduit să mergeţi şi să aduceţi roada, şi roada voastra să ramâna, pentru ca orice veti cere de la Tatal, în Numele Meu, sa va dea" (Ioan 15:16). Dumnezeu doreste sa va dea multe lucruri, însa El nu vi le va da până ce nu vă veţi ruga. Prin rugaciune de fapt voi îi îngaduiţi lui Dumnezeu sa faca lucrurile pe care doreste sa le faca. Eu cred ca datorita lipsei noastre de rugaciune noi am vazut numai o mica farâma din ceea ce Dumnezeu a dorit sa faca.

Dumnezeu ne porunceşte să ne rugăm. De aceea, a nu te ruga înseamnă un act de nesupunere împotriva lui Dumnezeu. Biblia spune sa va "rugati fara încetare" (1 Tes.5:17), si ca "trebuie sa va rugati necurmat, si sa nu va lasati" (Luca 18:1). Lipsa rugaciunii este un pacat fiindca ma nesupun unei porunci exprese a lui Dumnezeu.
De asemenea, noi trebuie sa ne rugam unii pentru altii. Este un pacat daca eu, ca si pastor, nu ma rog pentru turma mea. Scriptura spune, "rugati-va unii pentru altii" (Iacov 5:16) şi "purtati-va sarcinile unii altora, si veti împlini astfel legea lui Hristos" (Galateni 6:2).

Câteodata noi ne putem ruga pentru o anume problema din viaţa unui alt om. Atunci când problema nu se rezolva imediat ne descurajam atât de mult încât decidem sa renunţăm complet sa ne mai rugam pentru acel om. Si ne suparam asa de mult din cauza greşelilor altor oameni chiar daca s-ar putea ca noi sa avem în viata noastra aceleaşi greşeli. Pacatele noastre par întotdeauna oribile atunci cînd altcineva le săvârşeşte!
Samuel s-a rugat ca Dumnezeu să facă poporul să se razgândeasca şi să nu mai insiste să aibe un împarat. Samuel a dorit ca Dumnezeu sa împaratească şi să conducă naţiunea. Dar dupa toate rugaciunile lui, copiii lui Israel înca au insistat dupa un împarat. Foarte usor Samuel putea sa se simta dezgustat si sa spuna: "Nu mă voi mai ruga deloc pentru acest popor încapatânat şi potrivnic! Vor primi ceea ce au cerut. Sa sufere consecintele". Dar nu a facut-o, ci le-a spus: "Sa fereasca Dumnezeu sa pacatuiesc împotriva Domnului prin a înceta sa ma rog pentru voi".

miercuri, 21 iulie 2010

Sfanta Traditie


Urmarind cum s-a raspandit la inceput invatatura divina, si cum au aparut cartile Sfintei Scripturi, am putea fi convinsi relativ usor sa primim ca izvor de credinta si sfanta Traditie. (Dar asta inseamna totusi un minim efort in a asculta niste opinii, inainte de a ridica piatra... Trebuie lasate putin deoparte parerile critice, si abia dupa ce este ascultat cu atentie, ridicate eventual de unde au fost depozitate, si puse in balanta...)
La inceput numai Traditia a fost singurul mijloc de pastrare si raspandire a cuvantului lui Dumnezeu din Vechiul si Noul Testament.
Cartile Vechiului Testament incep cu Moise, adica cu 1609 ani i.H. Insa de la facerea lumii si pana la Moise sunt 4000 de ani. In acest indelungat timp, dreptii care au crezut in Dumnezeu, cum sunt Avraam, Isaac, Iacov, Melchisedec (si altii) ... au invatat credinta numai prin Traditie.
In rai Adam adeseori a vorbit cu Dumnezeu. Dupa caderea in pacat, Dumnezeu da omului fagaduinta despre Rascumparator si-l invata cum sa-i slujeasca prin aducerea de jertfe.
Asemenea stiinta despre Dumnezeu si vointa Lui, Adam a dat urmasilor lui verbal, si astfel a inceput Traditia ca izvor de credinta.
Insusi Dumnezeu alege persoane anume carora le incredinteaza poruncile Sale spre a le da si altora. Eu l-am ales - zice Dumnezeu - pe Avraam. Facere18,19: "Ca sa invete pe fiii sai si casa sa dupa sine si vor pazi caile Domnului, ca sa faca dreptate si judecata, ca sa aduca Domnul peste Avraam toate cate au grait catre dansul"
Cu Moise se incepe scriptura Vechiului Testament. Dar nici el nu a scris totul. Multe adevaruri ca: viata viitoare, rasplata faptelor dupa moarte, insemnatatea jertfelor, nu se explica in Sfanta Scriptura, ci sunt cunoscute din Traditie. Si de la Moise la Hristos sunt 1500 ani.
Insusi Dumnezeu porunceste lui Moise:
(I)Esire 10, 2: "Sa spuneti in urechi fiilor vostri si intru ale feciorilor fiilor vostri, cu care am necajit pe Egipteni si semnele mele, care le-am facut intru ei si sa cunoasteti ca Eu sunt Domnul".
Dupa Moise, poporului israelit ii vestesc vocea lui Dumnezeu proorocii, iar despre ceea ce au vestit nu toti au scris (de exp. Samuil, Naftan, Ilie, Elisei..., care nu ne-au lasat nimic scris) Desi au oroorocit multi ani, invataturile lor totusi au ramas proprietatea Traditiei. Scriindu-se invataturile lor temporal in cartile Imparatesti prin conducerea Duhului Sfant.
Israelitii se conduceau dupa Traditie (I Esdra 7, 10: "Ca Esdra a pus in inima sa a cauta legea si a o face si a o invata intru Israil, poruncile si judecatile".)
Care israeliti au adunat scrisorile acelea...
II Macavei 2, 13: "Si se spunea si in scrisorile acelea si in pomenirile lui Neemia ca si acestea, si cum intocmind racla de carti, a adunat cele despre imparati si despre prooroci si ale lui David si cartile imparatilor cele pentru dari"
Pe care examinandu-le cu deamanuntul, le-au unit la un loc si au format Vechiul Testament dupa cum se vede acuma. (4 Imp. 22,8)
Deci, la inceput (o mare perioada de timp), invataturile s-au raspandit mai intai verbal, apoi in scris...

Ceva asemanator se va petrece si in biserica Noului Testament.
Insusi Mantuitorul Hristos a predicat invatatura sa verbal. Ioan 18,20-21: "20. Eu totdeauna am invatat in sinagoga si in Biserica unde toti Iudeii se aduna si intru ascuns n-am grait nimic.
21. Ce ma intrebi? Intreaba pe cei ce au auzit ce am grait lor: Iata acestia stiu ce am grait Eu".
Acest fapt este de foarte mare insemnatate, Daca Hristos ar fi voit ca numai ce este scris sa fie izvor de credinta, atunci oare nu ne-ar fi lasat El totul in scris? In realitate noi nu cunoastem decat un singur caz, cand a scris Hristos: Ioan 8, 6-8: "Iar Iisus jos plecandu-se scria cu degetul pre pamant". Dar ce a scris nu se stie.
Apostolii au invatat scriptura verbal. Luca 24, 27: "Si incepand de la Moise si de la toti proorocii le talcuia lor din toate scripturile cele ce erau pentru El."
Fap. 1,3: "Carora s-a si infatisat pe sine viu dupa patima sa in multe semne adevarate, prin 40 de zile aratandu-se lor si graind lor cele pentru imparatia lui Dumnezeu."
Apostolii mai mult verbal decat in scris au predicat Sfanta Scriptura.
Fap. 20, 31: "Pentru aceia privegheati aducandu-va aminte ca trei ani ziua si noaptea n-am incetat cu lacrimi invatandu-va pe voi."
3 Ioan 1, 13-14: "Multe am avut a scrie, ci nu voiesc cu cerneala si cu condei a-ti scrie tie.
Ci nadajduiesc ca fara de zabava te voi vedea si gura catre gura vom grai."
I Corinteni 4, 17: "Pentru aceasta am trimis la voi pe Timotei...care va aduce voua aminte caile mele cele ce sunt intru Hristos, precum pretutindenea in toata biserica invat."
I Timotei 2,12: "Deci rogu-te mai inainte de toate sa faci rugaciuni, cereri, fagaduinte, multumiri pentru toti oamenii. Pentru imparati si pentru toti care sunt in dregatorie" (... Spune ca sa faci rugaciuni... dar cum sa le faci, toata regula lor e in traditie.)
I Cor. 14, Tot...stih. 40: "Toate cu cuviinta si dupa randuiala sa se faca"
I Cor. 11,34: "Iar celelalte cand vor veni, le vor randui toate."
Ioan 20, 30: "Multe inca si alte semne a facut Iisus inaintea ucenicilor sai, care nu sunt scrise in cartea aceasta." (si totusi ucenicii au folosit cele invatate - fara ca acestea sa fie scrise in NT - oare aceasta nu este traditie?)
Invatatura lui Hristos si a Apostolilor atat scrisa cat si nescrisa, trebuie stiuta si indeplinita.
Matei 28, 19-20: "Mergand faceti ucenici toate neamurile; invatandu-i sa pazeasca toate."
I Ioan 2,24: "Drept aceia voi ce-ati auzit dintru inceput, intru voi sa ramaie.
Si de va ramanea intru voi ce ati auzit dintru inceput, si voi in Fiul si in Tatal veti ramanea"
I Tim. 6, 20: "O! Timotei, lucrul cel incredintat tie pazeste-l, departandu-te de glasurile desarte, cele spurcate, si de vorbele cele potrivnice ale stiintei cei cu nume mincinos"
II Tim. 1, 13-14: "Chipul cuvintelor celor sanatoase sa aibi, care ai auzit de la mine, intru credinta si intru dragostea care este intru Hristos"
Filipeni 4, 9: "Cele ce ati invatat si ati luat si ati auzit si ati vazut intru mine, acestea sa le faceti; Dumnezeul pacii va fi cu voi."
Sfantul Apostol Pavel lauda pe cei ce tin Traditia.
Cor. 11,2 : "Va laud pe voi fratilor ca de toate ale mele va aduceti aminte si precum v-am dat voua predaniile tineti"

Apostolii au predicat verbal, caci dupa 8 ani de la Inaltarea Mantuitorului apare Evanghelia dupa Matei, apoi si celelalte abia prin secolul al II lea, si mai tarziu scriindu-se s-a format Noul Testament. Lumea pana atunci a crezut prin Traditie.

marți, 8 iunie 2010

Cum trebuie sa te porti in Sfanta Biserica


-Mai inainte de a merge la Sfanta Biserica impaca-te cu toti cei cu care esti certat, lasa si tu din inima si iarta tuturor celor ce ti-au gresit

-Imbraca-te intr-o tinuta curata dar modesta ba chiar smerita, cuviincioasa stiind ca nu mergi la teatru ci sa te rogi lui Dumnezeu cu umilinta si cu lacrimi pentru iertarea pacatelor tale (Timotei 2:9; I Petru 3 3-4) Femeia sa nu poarte vesminte barbatesti nici barbatul sa nu imbrace haine femeiesti Cel ce face aceasta, Uraciune este inaintea lui Dumnezeu

-In Sfanta Biserica totii barbatii stau cu capul descoperit iar femeile cu capul acoperit (I Corinteni 11:4-6)

-Daca duci un dar cat de mic in Biserica (tamaie, lumanari, prescura) impaca-te cu apropiatii tai si cu Dumnezeu, sileste-te dupa putere sa fi in Biserica inainte de inceperea slujbei

-Saruta icoanele cu credinta evlavie si smerenie! Pentru aceasta se cuvine ca femeile sa fie naturale (fara farduri sau ruj de buze) pentru a nu lasa pete nedorite pe icoane

-Vorbirea in biserica este un foarte mare pacat De aceea starea ta in biserica in loc sa-ti fie de folos si de iertare se va face tie spre osanda si pacat

-Urmareste cu mintea tot ce se citeste si tot ce se canta si repeta si tu in gand rugaciunile

-Sileste-te ca in timpul slujbei sa nu te abati cu mintea la nimic pamantesc pentru ca macar 2 ceasuri pe saptamana sa traiesti si tu in adevarata reculegere si rugaciune, De aceea nu este deloc potrivit sa intri cu telefonul mobil deschis in biserica

-Cand te inchini fa semnul Crucii complet, facand semnul Crucii in batjocura inseamna sa il batjocoresti pe Stapanul ei in Numele caruia te inchini

-Ingenuncheaza cand se citeste Sfanta Evanghelie pentru ca insusi Domnul iti transmite un mesaj

-Ingenuncheaza cand se canta "Pe Tine Te laudam" deoarece in acel moment preotul invoca harul Sfantului Duh peste darurile de paine si vin care se transforma in Trupul si Sangele Lui Hristos dat noua sprea iertarea pacatelor si spre viata vesnica

-Asculta cu luare aminte toata slujba pana la sfarsit numai asa ti-ai facut datoria deplina catre sufletul tau

-Nu iesi din Biserica pana la sfarsitul slujbei decat in caz de urgenta, altfel te asemeni lui Iuda care a iesit de la Cina cea de Taina si s-a dus sa-si vanda Invatatorul

-Pleaca intodeauna de la sfanta Biserica cu o invatatura desprinsa din Sfanta Evanghelie, din Apostol si din predica pentru viata ta pe care sa o infaptuiesti chiar in acea zi spunand si altora despre folosul ei

-Scopul vietii tuturor crestinilor este mantuirea sufletului, Fii credincios lui Dumnezeu si Bisericii Sale cat vei trai si vei avea in viata aceasta tot binele iar in cealalta vei dobandi cununa de marire
"Cautati mai intai imparatia lui Dumnezeu si dreptatea Lui si toate celelalte vi se vor adauga voua(Matei 6:33)

joi, 27 mai 2010

Faceti-va obiceiuri bune


Traim intr-o lume stresata si in continua alergare care nu mai are timp sa stea si sa cugete la propriile actiuni, societatea moderna ne-a impus un ritm alert , asemenea unei benzi de alergat care insa nu te duce nicaieri
Suntem o societate de consum, cumparam si consumam fie ca avem sau nu nevoie, vorba fie intre noi criza actuala ne-a mai trezit simtul moderatiei

Suntem corupti prin afise publicitare, reclame televizate si net sa cumparam sa agonisim sa ne imbuibam sa ne supra incarcam organismul si locuinta cu nimicuri a caror necessitate este indusa artificial, in realitate ne-am putea foarte simplu lipsi de ele,
De mult prea multe ori ne asemanam cu bogatul din evanghelie care bucuros de agoniseala stransa avea impresia ca isi poate hrani sufletul cu lucruri trecatoare, sa dea Dumnezeu sa nu ne ajunga ca si pe acesta, glasul care zice
Nebune in noaptea asta iti voi cere sufletul si toate cele ce le-ai strans ale cui vor fi?”(Luca 12:20)
Tot ceea ce ce facem este rodul deprinderii , rodul obiceiului iar daca obiceiul este gresit toata viata noastra va merge pe o cale gresita asa cum spune Mantuitorul “Iar de va fi ochiul tău rău, tot trupul tău va fi întunecat”(Matei 6:23)
N-avem timp de rugaciune, framantarile vietii ne distrag atentia, dimineata suntem prea grabiti seara suntem prea obositi, niciodata nu gasim timp de rugaciune, oare chiar nu gasim 10 minute sa vorbim cu Dumnezeu? 10 minute sa de descarcam sufletul, 10 minute sa de decuplam de problemele cotidiene, toate acestea pentru ca nu avem in obicei rugaciunea, avem in obicei cafeaua, berea, meciul, telenovela preferata, sau povestile fara rost si barfele,

Insusiti-va obiceiurile Domnului Iisus, Biblia ne spune ca Mantuitorul dupa cum ii era obiceiul se ruga, ati auzit, se ruga Fiul Lui Dumnezeu, despre care Scriptura ne spune ca are toata puterea in cer si pe pamant cu atat mai mult noi, tarana, noi umbra pamantului,
Iisus nu statea dimineata la cafea, nu rezama usile carciumelor, nu se baga in discutii neroditoare si barfe, nu tinea ura pe cineva nu era invidios pe aproapele ci pururea miluia, vindeca, mangaia si se ruga pentru toti, in evanghelia dupa Ioan ne este redata cea mai tulburatoare rugaciune a lui Iisus(Ioan 17)

Luati exemplul Mantuitorului, faceti-va obicei din rugaciune, din mersul la biserica , din vorbirea si purtarea cuviincioasa din facerea de bine din blandete si dragoste ca lumea sa vada in voi harul Duhului Sfant (Galateni 5)
Un proverb romanesc graieste un mare adevar, “tovarasiile rele strica obiceiurile bune”
Fratilor, faceti-va obiceiuri bune

miercuri, 26 mai 2010

Nimeni nu poate sa zica :Domn este Iisus decat prin Duhul Sfant



De aceea, vă fac cunoscut că precum nimeni, grăind în Duhul lui Dumnezeu, nu zice: Anatema fie Iisus! - tot aşa nimeni nu poate să zică: Domn este Iisus, - decât în Duhul Sfânt. (1 Corinteni 12:3)


In urma cu cateva zile am sarbatorit Pogorarea Duhului Sfant peste Sfintii Apostoli si infintarea primei comunitati crestine, practic ziua de nastere a Bisericii, ziua umplerii cu Duhul Sfant

In planul mantuirii fiecare persoana a Sfintei Treimi are rolul Sau, astfel Tatal este Creator, Fiul Mantuitor si Duhul Sfant Sfintitor,
Dupa intaltarea Mantuitorului la ceruri , Duhul Sfant s-a salajluit in Biserica si este prezent pana la revenirea Lui

In Biserica Duhul lui Dumnezeu lucreaza prin Sfintele Taine pentru sfintirea credinciosilor si conducerea spre calea mantuirii,
Este imposibil sa avem credinta daca ne lipsim de Duhul Sfant deoarece credinta este roada a Duhului, deci sa nu va mirati de cei ce nu trec pragul bisericii ca nu au credinta, pentru ca nu poti avea credinta daca nu o ceri, daca nu staruiesti dupa Duhul Sfant, deoarece doar prin Duhul Sfant il poti marturisii pe Hristos ca Dumnezeu , Sfanta Scriptura ne spune
“În aceasta să cunoaşteţi duhul lui Dumnezeu: orice duh care mărturiseşte că Iisus Hristos a venit în trup, este de la Dumnezeu. Şi orice duh, care nu mărturiseşte pe Iisus Hristos, nu este de la Dumnezeu, ci este duhul lui antihrist, despre care aţi auzit că vine şi acum este chiar în lume. (1 Ioan 4 2-3)


Biserica a randuit ca orice rugaciune sa inceapa prin invocarea Duhului Sfant“Imparate Ceresc Mangaietorule Duhul adevarului(…)” Deoarece fara calauzirea Duhului Sfant e cu neputinta sa avem in noi credinta si roade , deoarece orice rod al credintei este un dar al Duhului Sfant precum zice si Sf Apostol Pavel

Iar roada Duhului este dragostea, bucuria, pacea, îndelungă-răbdarea, bunătatea, facerea de bine, credinţa, Blândeţea, înfrânarea, curăţia; împotriva unora ca acestea nu este lege. Iar cei ce sunt ai lui Hristos Iisus şi-au răstignit trupul împreună cu patimile şi cu poftele. Dacă trăim în Duhul, în Duhul să şi umblăm(Galateni 5:22-25)

Duhul Sfant calauzeste, invata, intareste si umblarea prin Duhul Sfant te duce la mantuire .petreceti-va viata precum ne indeamna Dumnezeu
În curăţie, în cunoştinţă, în îndelungă-răbdare, în bunătate, în Duhul Sfânt, în dragoste nefăţarnică;( 2 Corinteni 6:6) Cautati mai intai imparatia Lui Dumnezeu si ingrijiti-va sa va strangeti comoara in ceruri

“Cel ce seamănă în trupul său însuşi, din trup va secera stricăciune; iar cel ce seamănă în Duhul, din Duh va secera viaţă veşnică. (Galateni 6:8)

miercuri, 19 mai 2010

Doxologia, Slava Lui Dumnezeu


Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire.

Lăudămu-Te, bine Te cuvântăm, ni inchinam Ţie, Te slavim pe Tine iti mulţumim Ţie pentru slava Ta cea mare.

Doamne, Împărate ceresc, Dumnezeule, Părinte atotţiitorule, Doamne, Fiule, Unule-Născut, Iisuse Hristoase şi Duhule Sfinte.

Doamne Dumnezeule, Mieluşelul lui Dumnezeu, Fiul Tatălui, Cel ce ridici păcatul lumii, miluieşte ne pe noi, Cel ce ridici păcatele lumii.

Primeşte rugăciunea noastră, Cel ce şezi de-a dreapta Tatălui, şi ne miluieşte pe noi.

Că Tu eşti Unul Sfânt, Tu eşti Unul Domn Iisus Hristos, întru mărirea lui Dumnezeu Tatăl. Amin.

În toate zilele bine Te voi cuvânta şi voi lăuda numele Tău în veac şi în veacul veacului.

Învredniceşte-ne, Doamne, în ziua aceasta fără de păcat să ne păzim noi.

Bine eşti cuvântat, Doamne, Dumnezeul părinţilor noştri, şi lăudat şi preaslăvit este numele Tău în veci. Amin.

Fie, Doamne, mila Ta spre noi, precum am nădăjduit întru Tine.

Bine eşti cuvântat, Doamne, învaţă-mă îndreptările Tale

Doamne, scăpare Te-ai făcut nouă în neam şi în neam. Eu am zis: Doamne, miluieşte-mă, vindecă sufletul meu, că am greşit Ţie.

Doamne, la Tine am scăpat, învaţă-mă să fac voia Ta, că Tu eşti Dumnezeul meu.

Că la Tine este izvorul vieţii, întru lumina Ta vom vedea lumină.

Tinde mila Ta celor ce te cunosc pe Tine.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi

Religia in scoala, indoctrinare?


De ani buni suntem martorii unei polemici interminabile cu privire la legitimitatea prezentei orei de religie in scoli
Motivul des invocat este cel al laicitatii statului care automat trebuie sa excluda orice forma de invatamant religios in scoala
Dar intrebarea se pune, un stat laic trebuie sa fie lipsit de un fundament moral?
Religia pe langa partea ei sacramentala este si cea mai inalta forma de morala, este vocea care te indeamna la cooperare la ajutorare la iubire, “moralitatea” lumii te indeamna la egoism la calcarea in picioare a orice iti iese in cale pentru ati atinge scopurile, la libertatea care duce la primitivism si salbaticie specifica junglei, copiii care nu-si mai respecta parintii, sunt vulgari, rebeli si anti sociali nu sunt produsul invataturii crestine ci robii unora care creaza un tipar antisocial in care tinerii sunt capturati
Inainte sa avem o criza economica avem o criza morala, o criza care a facut ca politicienii sa isi urmareasca doar interesele, o criza care a facut ca omului sa ii lipseasca increderea in medic sau functionar public daca nu isi plateste aceasta incredere si siguranta cu un plic gros, o criza in care oamenii au urmarit doar bani, bunuri si consum
Argumentul potrivit caruia religia ar indoctrina este pueril si nu are trecere nici macar in randul celor de il sustin la suprafata,
Exista intradevar probleme de adaptare si de metodologie deoarece scoala a fost privata de invatamantul religios timp de 40 de ani iar adaptarea nu se face de pe o zi pe alta ci in timp
Faptul ca un manual de religie sau un profesor exagereaza in unele privinte nu este motiv pentru scoaterea religiei din planul de invatamant, In anul 2000 o editura a lansat pe piata un manual de istorie de-a dreptul batjocoritor, dar acesta nu este un motiv pentru a scoate istoria din scoli de exemplu.
Religia face parte din identitatea noastra este parte din neamul nostru, nu putem in numele unei globalizari haotice sa calcam peste identitatea noastra, deoarece nu e important ce esti ci e important cine esti, daca nu sti cine esti ti-ai pierdut identitatea si nu esti decat un nume intr-un act
Invatamantul obligatoriu are un trunchi comun de materii, a exclude invatamantul religios inseamna a exclude o parte din cunoastere doar pentru ca unora nu le convine decat un tip de cunoastere, atunci unde mai e libertatea mult trambitata?
Anii comunismului si influentele occidentale au facut sa ne pierdem insasi identitatea noastra si locul nostru in aceasta lume, societatea ne condamna la a fi doar niste mase de consum pentru a misca economia dar astfel ne pierdem esenta noastra de finite rationale si devenim niste masinarii vorbitoare
Necunoasterea lui Dumnezeu ne face robi ai unei lumi lipsite de sens caruia ii este interzis sa aspire la inaltimi mai mari decat dicteaza societatea seculara
Dar libertatea e numai in adevar “Şi veţi cunoaşte adevărul, iar adevărul vă va face liberi.(Ioan 8:32) iar adevarul te conduce la viata vesnica prin Iisus Hristos “
Şi aceasta este viaţa veşnică: Să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi pe Iisus Hristos pe Care L-ai trimis. (Ioan 17:3) numai ca aceste lucruri nu pot fi intelese de oameni care traiesc doar pentru a consuma

joi, 29 aprilie 2010

Dragostea , cea mai mare virtute



"De aş grăi în limbile oamenilor şi ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare şi chimval răsunător.

Şi de aş avea darul proorociei şi tainele toate le-aş cunoaşte şi orice ştiinţă, şi de aş avea atâta credinţă încât să mut şi munţii, iar dragoste nu am, nimic nu sunt.

Şi de aş împărţi toată avuţia mea şi de aş da trupul meu ca să fie ars, iar dragoste nu am, nimic nu-mi foloseşte.
Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se trufeşte.

Dragostea nu se poartă cu necuviinţă, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândeşte răul.

Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr.

Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduieşte, toate le rabdă.

Dragostea nu cade niciodată."(I Corinteni 13:1-8)

Intradevar esti un om privilegiat



-Daca te-ai trezit azi dimineata mai mult sanatos decat bolnav inseamna ca esti mai binecuvantat decat milioane de oameni care nu vor apuca sa traiasca saptamana viitoare


-Daca nu ai trait pericolele razboaielor, singuratatea unei inchisori, agonia torturii sau chinurile foametei esti inaintea celor 500 de milioane de oameni de pe lumea asta


-Daca poti sa intri in biserica fara teama ca vei fi amenintat, arestat, torturat sau omorat esti mai privilegiat decat 3 sute de milioane de persoane din lume


-Daca ai mancare in frigider, haine cu care sa te imbraci, un loc unde sa dormi si o casa unde sa stai esti mai bogat decat 75% din populatia lumii


-Daca ai bani in banca in portofel sau cateva monede intr-o pusculita esti printre primele 8 procente ale persoanelor din lume care traiesc bine


-Daca parintii tai sunt inca in viata si inca impreuna esti intradevar o persoana rara


-Daca poti sa citesti acest mesaj esti de doua ori binecuvantat: pentru ca cineva s-a gandit la tine si pentru ca nu te numeri printre cele 2 miliarde de persoane care nu stiu sa citeasca sau nu vad


Iarta-ne Doamne pentru cartelile si nemultumirile noastre

miercuri, 7 aprilie 2010

Din minunatele cantari pascale



Biserica Ortodoxa are o bogata colectie de cantari profunde pentru slavita inviere a Mantuitorului

In ortodoxie cantarea are un rol foarte important, pe langa slavirea lui Dumnezeu in transmiterea mesajului evanghelic, fiecare cantare nu e altceva decat o invatatura, un indemn, o prezentare, a intregului univers crestin

asi vrea sa redau mai jos textul catorva cantari cu un mesaj profund





Cu trupul adormind, ca un muritor, Împărate şi Doamne, a treia zi ai înviat, pe Adam din stricăciune
ridicând şi moartea pierzând: Paştile nestricãciunii, lumii de mântuire.
(Luminânda Paştilor)



Îngerul a strigat celei pline de dar: “Curatã Fecioarã, bucurã-te!” Şi iarăşi zic: “Bucurã-te! Cã Fiul
tău a înviat a treia zi din mormânt.” Luminează-te, luminează-te, noule Ierusalime cã slava Domnului
peste tine a răsărit. Saltă acum şi te bucurã Sioane! Iar tu, curatã Născătoare de Dumnezeu, veseleştete
întru învierea celui născut al tău. (din cântările Învierii, cântarea a 9-a, Axion)


"Ziua Invierii, sa ne luminam, popoare, Pastile Domnului, Pastile! Ca din moarte la viata si de pe pamant la cer, Hristos Dumnezeu ne-a trecut pe noi, Cei ce-I cantam cantare de biruinta."


"Hristos a inviat din morti!

Acum toate s-au umplut de lumina Si cerul si pamantul si cele dedesubt. Deci sa praznuiasca toata faptura Invierea lui Hristos, Intru care s-a intarit"


"Hristos a inviat din morti!

Ieri m-am ingropat impreuna cu tine, Hristoase Astazi ma scol impreuna cu Tine, inviind Tu. Rastignitu-m-am ieri, impreuna cu Tine, Insuti impreuna ma preaslaveste, Mantuitorule, Intru Imparatia Ta."




"Hristos a inviat din morti!

Aceasta numita si Sfanta Zi, Una a sambetelor, Imparateasa si Doamna, Al praznicilor Praznic, si sarbatoare este A sarbatorilor. Intru care binecuvantam pe Hristos in veci. "


"Hristos a inviat din morti!

Ridica imprejur ochii tai Sioane, si vezi Ca iata a venit la tine Ca niste faclii de Dumnezeu luminate. De la Apus si de la Miaza-noapte, Si de la mare, si de la Rasarit fii tai. Intru tine binecuvantand pe Hristos in veci. Preasfanta Treime, Dumnezeul nostru, Slava Tie! Parinte Atottiitorule, si Cuvinte si Duhule, Fire ceea ce esti Una in trei Ipostasuri, Si dumnezeiasca. Intru Tine ne-am botezat Si pe Tine te binecuvantam, intru toti vecii." (din canonul invierii)


Numele lui Hristos


Nimeni nu este strain de cuvantul “Hristos”, il auzim in biserici, in scoli, pe strada , la televizor. Numele Lui Hristos cred, fara indoiala, ca este cel mai mediatizat nume din intreaga istorie. De ce? Simplu, pentru ca este numele Lui Dumnezeu, pentru ca este numele mantuirii, numele izbavirii: “Şi întru nimeni altul nu este mântuirea, căci nu este sub cer nici un alt nume, dat între oameni, în care trebuie să ne mântuim noi.” (Fapte 4:12)
Dar, poate ca este si cel mai prost inteles nume. Pentru unii este doar un personaj, pentru unii doar un profet din sutele de profeti si invatatori ai religiei, dar pentru altii…pentru altii El este Numele mantuirii, este Numele in care-si incredinteaza viata si este in acelasi timp scopul ultim si implinirea rostului vietii, pentru altii El este cel ce i-a scos din patimi, din ura, din robie, din ruinare trupeasca si sufleteasca, si le-a dat un nou orizont vietii, o noua perspectiva, si nu o perspectiva vremelnica ci una vesnica
Vedem zilnic in jurul nostru “roadele” necredintei, “roadele” privarii de acest Nume Sfant, violenta, consum de droguri, copii fugiti de acasa, familii destramate, ura, invidie, lacomie, hotie, crima, prostitutie, si lista poate continua. De ce se intampla asa? tocmai pt ca oamenii nu se incred in acest Nume care aduce mantuire, in acest Hristos care este rezolvarea tuturor acestor probleme, oamenii l-au alungat, dupa cum spunea Sfantul Apostol Pavel. Oamenii “au schimbat slava lui Dumnezeu Celui nestricăcios cu asemănarea chipului omului celui stricăcios şi al păsărilor şi al celor cu patru picioare şi al târâtoarelor.” (Romani 1:23)
Stoparea pacatului, schimbarea vietii, curatenia vietii, frumusetea si bucuria vietii vin exclusiv prin Hristos, prin Numele cel Sfant a Lui, orice alta varianta este sortita esecului. Pentru tine frate drag, ce inseamna numele Lui Hristos? este Hristos al tau? esti tu a Lui?
Sa urmam cuvintele Sfantului Apostol Pavel care ne spune: “M-am răstignit împreună cu Hristos; şi nu eu mai trăiesc, ci Hristos trăieşte în mine. Şi viaţa de acum, în trup, o trăiesc în credinţa în Fiul lui Dumnezeu, Care m-a iubit şi S-a dat pe Sine însuşi pentru mine.” (Galateni 2:20)
Poetul crestin ortodox Traian Dorz, a sintetizat intr-o minunata poezie, maretia Numelui cel Sfant a Lui Dumnezeu. Ma rog Domnului sa fiti mangaiati cu aceste versuri si intariti in a incepe si a continua viata rastignind pacatele si respirand impreuna cu Hristos. Amin!
Al Tau Nume nu-i Mesia

Nici Iisus Nici Domn Ceresc

Al Tau Nume nu-i nici unul

Dintre cate se rostesc

Sau se pot rosti oricare

Ar fi-n graiul omenesc

Tu, sau noi Ti-am dat un Nume

Sa putem cumva vorbi

Despre Tine, Care, altfel

N-am stiut a Te numi

Dar adevaratu-ti Nume

E-ntr-un fel in care nu-s

Poate nici in Cer cuvinte

Ca sa poata asa fi spus

Noi cu graiul, cu condeiul

Sau cu tot ce-am mai avea

Niciodata-al Tau Sfant Nume

A-L Cuprinde n-am putea

Numai inima in clipe

De extaz, de har,de rai

Banuieste frumusetea

Numelui pe care-L ai

Slava-Acestui Nume Tainic

Minunat si Sfant si-Inalt

Care-o sa-L cantam cum este

Doar cu graiul celalalt!

poate duminica viitoare...


E duminica dimineata, esti in pat, te intorci, ti-e somn, gura ti-e uscata, iar ai facut-o lata azi noapte. Iar ai ajuns in zori acasa, prea mult alcool, tutun si dans te-au epuizat, poate ti-e patat tricoul de sangele ce a curs in scandalul in care te-ai bagat, oricum ce conteaza esti tanar, nu faci nimic altceva decat sa-ti traiesti viata. Auzi un clopot …
Aaa da, e slujba.
De cand n-ai mai fost la slujba? Sa tot fi trecut ceva vreme… Parca ai fost in noaptea de Inviere nu?…oricum in ultima vreme n-ai avut probleme asa ca nu ai avut nevoie de Hristos, de Biserica, de Sfanta Liturghie.
….aaa, ce e aia? eu sunt tanar! Mda..de parca conteaza?!
Tinere tie-ti zic astazi scoala-te! Fa-ti ordine in viata, uita-te pe ce cale ai apucat, uita-te pe ce drumuri pline de mocirla umbli, uita-te ce anutraj ai, ce prieteni ai, ce obiceiuri ai si gandeste-te , sunt lucrurile acestea in ordine?
El e langa tine, a fost si azi noapte in discoteca numai ca a stat deoparte ca sa nu te faca sa te simti jenat, e si acum langa patul tau, incearca sa-ti sopteasca “Vino la masa Mea” …nu departe de tine. In bisericuta din cartier deja a fost data Binecuvantarea pentru Sf. Liturghie, mai ai un pic de timp!
Ce? doar n-ai inebunit, oricum n-am haine pregatite, mi-e somn , mi-e rau si in plus nu le prea am pe astea cu biserica si pedeasupra ma enerveaza barfele de acolo.. logic ca nu ma duc!
Hristos sta, se uita la tine, pe obrazul Lui curg doua lacrimi. Te mangaie , apoi se pregateste sa iasa, trebuie sa mearga la Sfanta Liturghie sa se jertfeasca iar, isi mai intoarce odata privirea spre tine se uita cu iubire si cu mila, iar apoi sopteste …Poate duminica viitoare.
A mai trecut o saptamana, munca , stres, facturi de platit, copii de crescut, curatenie, masina e la reparat, benzina s-a scumpit, restanta la gaze nu-ti da pace, fetei ii trebuie o bluza noua de firma, baiatul te streseaza cu perechea de Nike de 250 de lei pe care o tot vede in vitrina magazinului, ce mai… o adevarata harababura! Duminica dimineata… o zi de ragaz, mai zabovesti putin in pat. Si daca nu azi atunci cand?
Niciodata nu avem timp, vorba aia “Doamne iarta-ne” dar azi nu merg la Liturghie, o fi si Dumnezeu intelegator, vede clar ca nu am timp, numai un stres si o fuga sunt, cand sa am timp sa-mi trag sufletul daca nu azi? Azi cand nu stiu de ce tocmai se nimereste sa fie si slujba Sfintei Liturghi, nu am timp si cu asta basta!
Asa sa fie? dar timp pentru telenovela preferata gasesc, pentru meci tot timpul gasesc o portita, la o bere e musai sa merg ca doar om sunt.
Totusi trebuie sa imi verific si mailul, mai o conversatie pe messenger… a da, si o plimbare prin mall. Poate azi punem de un gratar sau stai…un prieten tot insista sa-l vizitez. Cand altcandva daca nu azi?! Doamne, vezi? pur si simplu nu am timp. Poate duminica viitoare…

Rugaciune catre Domnul Nostru Iisus Hristos



Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, care ai plans pentru Lazar si lacrimi de intristare si de milostivire ai varsat pentru dansul, primeste lacrimile mele. Cu patimile Tale, vindeca patimile mele.! Cu ranile Tale, tamaduieste ranile mele. Cu Sangele Tau, curateste sangele meu si amesteca in trupul meu mireasma trupului Tau, celui de viata facator. Fierea, cu care vrajmasii Te-au adapat, sa indulceasca amaraciunea cu care potrivnicul m-a adapat. Trupul Tau intins pe Cruce, sa intinda catre Tine mintea mea, cea trasa jos de diavoli. Capul Tau, pe care l-ai aplecat pe Cruce, sa inalte capul meu cel palmuit de potrivnici. Preasfintele Tale maini, pironite de cei faradelege pe Cruce, sa ma traga spre Tine din prapastia pierzarii, precum a fagaduit preasfanta gura Ta. Fata Ta, cea batjocorita cu palmuiri si cu scuipari, sa umple de stralucire fata mea cea intinata in faradelegi. Duhul Tau, pe care l-ai incredintat Tatalui cand erai pe Cruce, sa ma povatuiasca spre Tine, prin harul Tau. Nu am inima plina de durere ca sa te caut; nu am pocainta, nici umilinta, care intorc pe fii la mostenirea lor; nu am lacrimi mangaietoare, Stapane. S-a intunecat mintea mea cu cele lumesti si nu poate sa caute spre Tine cu durere. S-a racit inima mea de atatea ispite si nu poate sa se infierbante cu lacrimile dragostei celei pentru Tine. Ci Tu Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeule, vistierul bunatatilor, daruieste-mi pocainta nestirbita si inima indurerata, ca sa poprnesc cu tot sufletul in cautarea Ta; caci fara de Tine ma voi instraina de tot binele. Da-mi asadar, Bunule, harul Tau. Tatal, Care Te-a nascut din sanurile Sale fara de ani si mai inainte de veci, sa innoiasca in mine inchipuirea icoanei Tale. Te-am parasit, Doamne; sa nu ma parasesti. Am iesit de la Tine; iesi in cautarea mea. Du-ma la pasunea Ta. Numara-ma intre oile turmei Tale preaalese. Hraneste-ma impreuna cu ele din verdeata dumnezeiestilor Tale Taine. Caci inima lor curata este salasul Tau si se vede intr-ansa stralucirea descoperirilor Tale. Stralucirea Ta este mangaierea si odihna celor ce s-au ostenit pentru Tine in necazuri si in toate felurile de chinuri. Acestei straluciri ma invredniceste si pe mine nevrednicul cu harul si cu iubirea de oameni a Mantuitorului nostru Iisus Hristos, in vecii vecilor. Amin.

Dumnezeu nu tine seama de vremurile de nestiinta





Dar Dumnezeu, trecând cu vederea veacurile neştiinţei, vesteşte acum oamenilor ca toţi de pretutindeni să se pocăiască, (Fapte 17:30)

Iisus Hristos Fiul Lui Dumnezeu dupa cum sti iubite frate s-a jertfit pe crucea Golgotei pentru a plati rascumpararea intregii omeniri din pacat
Azi aceasta jertfa este transpusa pe masa sf altar in fiecare Sf Liturghie
Tot ceea ce s-a petrecut pe Golgota se reface pe masa altarului, toata jertfa se reface in chip nesangeros pentru mine si pentru tine
Acel Iisus care a stat pe cruce acum 2000 de ani jertfindu-se este jertfit si azi in potir si asteapta sa-l primesc si eu si tu si lumea intreaga

Astazi trebuie sa renuntam la vietile noastre falimentare la drumurile noastre fara sens la faptele noastre murdare la gandurile patimase la vorbele spurcate si trebuie sa ne intoarcem la El, trebuie sa ne incredintam viata Lui, sa urmam chemarea Lui sa ne unim cu El in Sfintele Taine sa ne schimbam modul nostru de a fi sa ne schimbam prioritatile si sa punem pe primul plan iubirea lui Dumnezeu , rugaciunea, iubirea aproapelui, ajutorarea celor nevoiasi, mangaierea vorbirea , purtarea cuviincioasa, si ghidarea vietii dupa Cuvantul cel Sfant al Scripturii si dupa invatatura Sf Parinti
Lumea este intr-o decadere continua vezi bine ca viata ta este pe un drum gresit vezi bine framantarile si problemele tinerilor lipsiti de credinta si de Dumnezeu
Iisus Hristos poate schimba vieti poate inoii suflete, te poate face un vas ales al Duhului Sfant si poate face din tine un om model curat, cinstit si respectat

Accepta-L astazi pe acest Iisus in viata si inima ta, mergi astazi pe calea Lui, renunta astazi la pacatele ce te cuprind, du-te in scaunul marturisirii si spune-I Lui tot ce ai pe suflet ca sa primesti dezlegare si sa incepi o viata noua alaturi de Cel ce nu te va parasi niciodata, El iti spune “Fii credincios până la moarte şi îţi voi da cununa vieţii. (Apoc. 2:10)

Nu vei fi dezamagit te asigur si bucuria in Domnul va fi deplina incat pana si moartea va fi o binecuvantare deoarece pentru crestini moartea e o binecuvantare dupa cum zice si Scriptura “
Ferice de acum încolo de morţii, care mor în Domnul!" - "Da", zice Duhul; "ei se vor odihni de ostenelile lor, căci faptele lor îi urmează!"(Apoc. 14:13)

Ia-ti ca motto de viata marturia Sfantului Apostol Pavel:” M-am răstignit împreună cu Hristos; şi nu eu mai trăiesc, ci Hristos trăieşte în mine. Şi viaţa de acum, în trup, o trăiesc în credinţa în Fiul lui Dumnezeu, Care m-a iubit şi S-a dat pe Sine însuşi pentru mine. (Galateni 2:20)

Dar Hristos este prezent


M-am răstignit împreună cu Hristos; şi nu eu mai trăiesc, ci Hristos trăieşte în mine. Şi viaţa de acum, în trup, o trăiesc în credinţa în Fiul lui Dumnezeu, Care m-a iubit şi S-a dat pe Sine însuşi pentru mine. (Galateni 2:20)
Am devenit atat de reci fata de cuvintele Scripturii fata de invataturile Sf Parinti, fata de spiritualitate, intrebari peste intrebari… nu ca intrebarile ar fi rele dar gustarea harului se face doar prin credinta, prin lepadare de sine, prin rugaciune, post, traire nu prin teorie nu prin filosofie nu prin critica subiectiva.
Citatul scripturistic din introducere este dat ca un motto a ceea ce inseamna cu adevarat credinta, trairea, induhovnicirea, nepunand in practica acest indemn ne este greu sa il intelegem sa-L cunoastem, sa ne impartasim de Harul Lui.
Traim intr-o lume secularizata, irationala dupa parerea mea, deoarece e irational ca omul, un nimeni in comparatie cu universul sa creada ca doar ceea ce incape in propria-i ratiune este adevarat si demn de urmat, o societate asemenea unui cimitir al ideilor moarte, lipsite de spiritualitate si trecute exclusiv printr-un organ biologic numit creier, inabusind tanjirea sufleteasca dupa spiritual, toate acestea ne fac sa ne departam de adevaratul sens, de chemarea la care am fost chemati si sa ne facem dumnezei fara sa stim din propriile idei si concepte care ne guverneaza, si carora fara sa constientizam, ne inchinam
Dar Hristos e prezent cu toate acestea, ne asteapta, sa ne constientizam starea si sa ne unim cu El! Atata stres, atatea neajunsuri, atatea probleme, framantari si intrebari, numai Hristos ne poate aduce raspunsul, linistea, pacea sufleteasca…iar aceste cuvinte nu sunt filosofie, nu sunt teorie, sunt…constatari ale unor experiente de viata traite de oameni in cautarea pacii, linistii, sensului vietii intr-un cuvant.
Prea multe coincidente intre Hristos si pace ca sa fie luate drept intamplare.
In lupta credintei voastre intariti-va cu indemnul Sf Ap Pavel “Cine ne va despărţi pe noi de iubirea lui Hristos? Necazul, sau strâmtorarea, sau prigoana, sau foametea, sau lipsa de îmbrăcăminte, sau primejdia, sau sabia? (Romani 8:35) ramaneti in dragostea cea dintai, in dragostea lui Hristos si cu ea indrazniti, veti birui lumea (pacatele lumii) asa cum El a biruit-o, ramaneti in pacea Lui ramaneti in Trupul Lui si veti gusta adevarata bucurie, bucurie care, asa cum spuneau sfintii, lumea nu o poate oferi.
Închei cu indemnul biblic “Pacea lui Hristos, la care aţi fost chemaţi, ca să alcătuiţi un singur trup, să stăpânească în inimile voastre, şi fiţi recunoscători (Coloseni 3:15).

De ce o viata cu Domnul?


De ce o viata cu Domnul? De ce o viata crestina? Ce-mi aduce in plus o astfel de viata? De ce nu e buna viata pe care o am?Sunt niste intrebari pe care si le poate pune oricare dintre noi, traim intr-o lume moderna o lume tehnologizata si profound secularizata, ne-am obisnuit sa criticam tot ce misca insa fara sa aducem solutii! Incercam sa ne revoltam pe tot si pe toate intretinandu-ne atitudinea cu tot felul de nimicuri de prin ziare, televiziune si colturi de forume, este la moda sa apari si sa critici este la moda sa darami nu sa zidesti este la moda sa acuzi nu sa ierti, toate aceste lucruri din pricina lipsei lui Dumnezeu din vietile noastre,Ce-ti aduce Dumnezeu? S-ar putea pune intrebarea? Dumnezeu iti aduce dragoste in loc de ura, iertare in loc de razbunare, ascultare in loc de critica, liniste in loc de framantare, siguranta in loc de nesiguranta, speranta in loc de deznadejde, harniciie in loc de lene, etc.Cautam tot timpul ceva nou ceva ce sa ne satisfaca setea noastra de experimentare, ne place sa privim ceea ce avem ca pe ceva invechit, rau, corupt, fara sens, Iubitii mei, avem un Hristos, un Hristos care se deosebeste de toti ceelalti pt ca insusi El ne-a rascumparat, n-a platit pe nimeni sa ne rascumpere, n-a trimis un cec cu plata rascumpararii, ci, chiar daca noi nu ne-am mai cunoscut Tatal, El a venit si ni l-a facut cunoscut, chiar daca noi l-am rastignit, El ne-a iubit si ne-a pregatit un loc in Inparatia Cerurilor , un loc pe care noi il respingem si azi, o jertfa pe care noi o desconsideram si azi, o dragoste la care noi nu luam aminte, ne place lumea in care traim, ne place sa fim consumisti ne place sa fim roboti care produc si consuma, nimic mai mult, ne place sa credem ca suntem doar niste umbre trecatoare pe acest pamant, dar Dumnezeu vrea mai mult de la noi, vrea sa fie mandru de fii Sai, vrea sa ne facem demni de chipul pe care-l purtam in noi si de suflarea data noua de ElCe-mi aduce lumea de azi? Ce ma face sa ma lipsesc de Dumnezeu? Imi place sa cred ca Dumnezeu e o poveste frumoasa si atat? Greu de crezut, fiecare om oricat de ateu s-ar considera, are in anumite perioade din viata, tendinta de a cadea pe genunchi si a striga “Doamne ajuta-ma” sentimentul religios exista in fiecare din noi conteaza doar cum il intretinem, nimic nu e la voia intamplarii, totul are un rost si un scop, iar atata timp cat stim ca ceea ce-ti ofera lumea de azi, nu-ti aduce pace, nu-ti aduce fericire ci te conduce la aceeasi plictiseala si rutina, cand te saturi de bani de femei de masini de droguri etc, ajungi sa spui “o viata de nimic” asa si este dintr-o perspective pur profana, si al exclude pe Dumnezeu din viata noastra inseamna a exclude sensul vietii si a ne cobora la un nivel de primateO viata crestina iti ofera siguranta grijii lui Dumnezeu si nadejdea invierii si a vietii cele vesnice, ceea ce pentru unii pare o fabulatie, pentru cei care se cred mai mult decat niste animale coborate din copaci, este drumul normal al vietii spre Viata Amin!

Persoane interesate

Despre mine

sunt un tanar crestin ortodox si doresc ca pe acest blog sa ne impartasim bucuria credintei